Trece timpul aici si eu ma umplu de frustrari. Toate scursurile unei societati din fiecare patura sociala s-au adunat aici. La fel ca lupii, se sfasie intre ei, intreptand fara rost energia negativa pe care o au impotriva animalelor din aceeasi rasa cu ei.
Vorbeam cu mama ieri cand m-a sunat plangand sa-mi multumeasca pentru florile care i-au sosit la usa trimise de mine, din Nigeria. Imi place sa fac gesturi frumoase fara o ocazie speciala, doar sa stiu ca ii bucur pe cei de langa mine, mai ales pe cei dragi.
Lucrez acum, si intentionam sa-mi fac actele cand voi ajunge in tara, pentru ca trebuiesc completate de ambasada Nigeriei din Romania. Mi-am gasit cu greu ceva aici la o firma straina, si astfel am reusit sa ies din ambasada, sa respir aer care nu miroase permanent a hoit. Dar asta pare sa deranjeze foarte mult.
De fiecare data cand faci piata, toti trebuie sa se uite ce ai in sacosa, de unde ai avut bani, chiar daca nu lucrezi pe aer. La fel si acum. Le este imposibil sa creada ca momentan sunt in perioada de proba si pana nu-mi fac actele nu primesc nici un fel de recompensa financiara, este peste puterea lor de intelegere ca poate unii oameni chiar mai fac lucruri voluntar. Este peste capacitatea lor umana de a se bucura si nu a ura persoana care a reusit ceva, chiar daca acest lucru nu ii afecteaza direct, poate doar in orgoliu lor de oameni ratati.
Vroiam sa lucrez fara acte, ca si colaborator, dar i-am si zis mamei ca rautatea din ambasada nu-mi va permite asta, cu toate ca eu nu sunt preocuparea lor, eu nu sunt angajata MAE, nu sunt angajata ambasadei si daca ma aflu aici este doar printr-un concurs de imprejurari.
Ei, am avut gura poleita (sau pocita? nici nu mai stiu cum Dumnezeu se spune). Nici n-am ajuns bine seara inapoi la ambasada, ca am si auzit ca monsiur Barbulescu, fosila comunista dintr-un minister plin de securisti (cum de altfel sunt multi ca si el) ar fi obiectat cand a trebuit sa semneze statul de plata pentru ca figuram si eu ca sotie de diplomat cu 90 $.
Tocmai pe mine m-au gasit?? Eu, care nu am intervenit niciodata in nici un fel de discutie legata de treburile din ambasada, pentru ca am zis ca nu ma privesc, nefiind angajata aici! Eu, care atunci cand toti il injurau pe bosorog m-am purtat frumos cu el si l-am ascultat cum debiteaza toate prostiile atunci cand nu-l baga nimeni in seama.
Si eu, care sunt neutra, nu lucrez pentru ambasada, nu folosesc masina ambasadei si nu ma bag in treburile nimanui. Eu care le-am reparat calculatoarele, le-am facut site-ul (le-am cumparat inclusiv domeniul din banii mei) si n-am primit nimic de la ei, tocmai mie s-au gandit sa mi-o traga!
Ei bine, nu sunt proasta nimanui si n-am venit aici sa ma calce nimeni in picioare, cu atat mai mult un comunist invatat toata viata lui sa urmareasca viata celorlalti si sa dea cu sumbsemnatul.
M-am dus foarte nervoasa sa-l intreb care e problema. Daca ai ceva de comentat despre mine, vino si zi-mi mie in fata, nu ma f$%e pe la spate!
Foarte calm, si uitandu-se superior la mine, imi zice ca el nu semneaza ca sa-si asume responsabilitatea pt 90$ cu care insel eu statul, cand el STIE SIGUR ca eu iau bani, ca nu ma duceam eu voluntar la program.
Ca m-a vazut el cand plec la 7:30 dimineata si cand ma intorc la 6:30 seara si ca sigur ma duc la servici.
L-am intrebat cu ce drept ma urmareste el pe mine. Sa-si vada de responsabilitatile lui.
"Nu trebuie sa-mi spuneti dumneavoastra doamna care sunt responsabilitatile mele."
"Eu nu v-am spus care sunt responsabilitatile dumneavoastra si nici nu ma intereseaza, va spun doar ca eu nu sunt una dintre ele. Sunt persoana privata si ce fac cu viata mea privata ma priveste, nu trebuie sa-mi faca nimeni programul mie! De unde stiti dumneavoastra ca ma duc la servici? Ati fost cu mine dimineata sa vedeti unde ma duc? Poate ma duc la produs! Daca pe sotul meu nu-l deranjeaza, nu vad care e treaba dumneavoastra."
"Unde puteti sa va duceti in fiecare dimineata daca nu la servici?"
"Care e treaba dumneavoastra??"
"E treaba mea, ca lucrati la negru si aveti venituri suplimentare pe care nu le declarati si pentru care nu platiti impozit."
"De unde stiti dumneavoastra ce venituri am eu? Va iau bani din buzunarul dumneavoastra? Trimite-ti fiscul sa ma verifice, nu imi cereti dumneavoastra socoteala! Cu ce drept imi faceti mie programul?"
"Nu va verific, dar mi-a spus soferul cand plecati si veniti"
"Parca ziceati ca m-ati vazut dumneavoastra. Eu nu sunt angajata!!!"
"Dati o declaratie pe proprie raspundere unde plecati si de unde va intoarceti cand folositi masina ambasadei"
"CE FACE??!!! Sunteti normal la cap?? Aratati-mi o lege unde scrie ca trebuie sa fac eu asta! Suntem singurii din ambasada care avem masina personala si nu ne facem piata sau ne ducem pana la paine (20m cum face el) cu masina ambasadei. Nu este treaba dumneavoastra ce fac sau nu fac eu!"
"Bine, atunci nu spuneti de masina. Dar luati bani nemeritati de la stat"
Am vrut sa-i zic ca prin comparatie cu cei 90$ (pe care acasa oricum ii cheltuiam pe zi la supermarchetul de langa casa), cei 5000 pe care ii ia el la 72 de ani ca sa citeasca ziarul sunt un rahat, la fel cum e si caracterul lui.
Pe urma se razgandeste iar, nu i-a mai zis soferul cand plec si cand ma intorc, ci ma vede dimineata ca citeste ziarul la geam... Pentru ca oricum altceva nu are ce sa faca, e prea nehalit ca sa dea 50$ pe un televizor la mana a doua. A avut tupeul, nesimtitul, sa zica administratorului ca poate are ambasada un televizor "si pentru noi, astia mai nevoiasi".
EU platesc impozit, EU muncesc si acasa 12 ore pe zi CA SA TIN PE BANII MEI FOSILE MISCATOARE CU 5000$ SA CITEASCA ZIARUL IN TARILE CALDE CA IN VACANTA???
Atunci EU refuz sa mai platesc un nenorocit de ban pentru nenorocitul de stat roman care isi bate astfel joc de banii mei, de banii parintilor mei si de banii tuturor! Bani pe care ii vad in fiecare vila construita, in fiecare termopan de la casa domnului Nastase si a altora ca el.
Dar cel mai tare l-a durut cand i-am zis ca i-au ramas reminescente din regimul trecut, daca tot il preocupa capra vecinului si ce are celalalt.
S-a albit mosul la fata, s-a imbatzosat in scaun si mi-a zis:
"POFTIM??? Daca nu ati fi femeie v-as lua de mana si v-as da pe usa afara. Sunteti un copil imatur."
"Stati linistit ca pot sa plec si singura. Si imatur sunteti dumneavoastra daca credeti ca o sa va si cred ca dupa ce 50 de ani i-ati petrecut in comunism, va schimba 20 de ani de democratie. Sunteti exemplul perfect de ceea ce nu as vrea sa ajung cand o sa fiu la varsta dumneavoastra.
Daca va deranjez atat de tare si vreti atat de mult sa plec din ambasada, maine am plecat si o sa ma intorc dupa ce plecati dumneavoastra si o sa fie aerul mai curat"
M-am intors si am parasit biroul. Am auzit in urma: "O sa regreti pentru ce ai spus acum"
Comunist nenorocit.....
5/14/08
To whom it may concern... - scrisoare inchisa
Buna ziua Domnule X,
Am vorbit cu domnul Y si a ramas ca vom incepe colaborarea de la 1 August, cand ne vom intoarce noi din concediul din tara.
Momentan eu o ajut pe doamna Z, unde m-am apucat de audit si o simt ca o datorie morala sa si termin treaba de care m-am apucat, de aceea am decis sa aman pana in August.
Va multumesc tare mult pentru interes si pentru sprijinul moral acordat, atat mie cat si sotului meu. Pentru mine conteaza foarte mult, cu atat mai mult cu cat in ziua de azi nimeni nu mai face nimic doar din bunavointa, fara nici un interes de orice natura.
Despre ambasada, ce sa va zic... Eu sunt singura persoana neutra de acolo, avand in vedere ca nu sunt angajat MAE si probabil din lipsa de activitate la o anumita varsta, se considera ca sunt un factor deranjant. :-)
Cu toate ca momentan am fost in perioada de proba la Z si trebuia sa mi se faca angajarea dupa ce veneam cu actele de acasa in vara, domnul Valeriu Barbulescu, ministru consilier (seful de misiune la momentul acesta, deoarece domnul Ambasador este in concediu), care la venerabila varsta de 72 de ani (sa-l tina Dumnezeu sanatos in Romania) a hotarat ca Nigeria e o tara minunata pentru o vacanta prelungita si platita din banii bugetarilor (sunt rea, stiu, si imi asum ce declar, pentru ca acesta este un mail privat si nu unul oficial) a refuzat sa semneze statul de plata pentru personalul ambasadei, pentru ca figuram si eu in el ca sotie de diplomat, si nu i s-a parut normal sa iau 90 $ pentru zilele de cand am inceput sa ma duc la Z, pentru care STIE dumnealui in mod sigur ca eu sunt platita, cu toate ca eu nu figurez in nici un act din cadrul companiei, ceea ce i-am si demonstrat. Bineinteles, cu apropo-uri ca si "alte persoane au profitat de pe urma ambasadei si au avut pana si nepoti care au locuit in ambasada si au lucrat la negru", deci trebuie sa renunt la cei 90$ indemnizatie de sotie.... Si ar trebui sa dau declaratie pe propria raspundere cand parasesc si cand ma intorc in ambasada, inclusiv amenintandu-ma "ca imi va parea rau pentru faptul ca i-am spus ce ma deranjeaza in fata, si nu pe la spate, care este practica generala in aceasta ambasada (cu toate ca sunt convinsa ca nu e un caz singular).
Si ca o alta "barfa" din neagra Nigerie (si la propriu si la figurat), masina marca ... alba pe care a primit-o ambasada sponsorizare de la domnul Y in perioada in care ati fost dumneavoastra Ambasador aici, a disparut in harmatan. Ambasadorul si administratorul spun ca domnul Y si-ar fi retras donatia si a luat-o inapoi, domnul Y ne-a comunicat aseara ca nici nu se pune problema de asa ceva, el nu a luat nimic inapoi si masina ar fi trebuit sa fie in ambasada.
Poate parea un mail de refulare, dar trebuie sa recunosc ca imi dau seama ca am trait in puf pana acum si am fost o rasfatata pentru ca nu am avut contact cu astfel de oameni.
Imi lipseste diplomatia de multe ori si o recunosc, dar sunt probabil, fara lipsa de modestie, cea mai sincera persoana de aici si refuz sa ma conformez sa ma schimbe niste oameni care sunt modelul perfect a ceea ce nu ar trebui sa ajung in viata ca si om.
Am deviat intentionat de la subiect, pentru a va spune ca, avand in vedere situatia si oamenii care lucreaza in cadrul institutiei unde sunteti si dumneavoastra angajat, sunteti cu atat mai mult de apreciat si am si mai multe multumiri pentru interesul manifestat fata de situatia mea. Vreau sa muncesc si acest lucru nu mi se pare de condamnat intr-o tara in care preferam sa stam cu mana intinsa "sa ne dea statul".
Nu am fost niciodata mai multumita ca acum de statutul meu de persoana privata care nu munceste pentru statul roman (dar care "inseala statul cu 90$ necuveniti").
Cu sinceritate si respect,
Andreea.
Am vorbit cu domnul Y si a ramas ca vom incepe colaborarea de la 1 August, cand ne vom intoarce noi din concediul din tara.
Momentan eu o ajut pe doamna Z, unde m-am apucat de audit si o simt ca o datorie morala sa si termin treaba de care m-am apucat, de aceea am decis sa aman pana in August.
Va multumesc tare mult pentru interes si pentru sprijinul moral acordat, atat mie cat si sotului meu. Pentru mine conteaza foarte mult, cu atat mai mult cu cat in ziua de azi nimeni nu mai face nimic doar din bunavointa, fara nici un interes de orice natura.
Despre ambasada, ce sa va zic... Eu sunt singura persoana neutra de acolo, avand in vedere ca nu sunt angajat MAE si probabil din lipsa de activitate la o anumita varsta, se considera ca sunt un factor deranjant. :-)
Cu toate ca momentan am fost in perioada de proba la Z si trebuia sa mi se faca angajarea dupa ce veneam cu actele de acasa in vara, domnul Valeriu Barbulescu, ministru consilier (seful de misiune la momentul acesta, deoarece domnul Ambasador este in concediu), care la venerabila varsta de 72 de ani (sa-l tina Dumnezeu sanatos in Romania) a hotarat ca Nigeria e o tara minunata pentru o vacanta prelungita si platita din banii bugetarilor (sunt rea, stiu, si imi asum ce declar, pentru ca acesta este un mail privat si nu unul oficial) a refuzat sa semneze statul de plata pentru personalul ambasadei, pentru ca figuram si eu in el ca sotie de diplomat, si nu i s-a parut normal sa iau 90 $ pentru zilele de cand am inceput sa ma duc la Z, pentru care STIE dumnealui in mod sigur ca eu sunt platita, cu toate ca eu nu figurez in nici un act din cadrul companiei, ceea ce i-am si demonstrat. Bineinteles, cu apropo-uri ca si "alte persoane au profitat de pe urma ambasadei si au avut pana si nepoti care au locuit in ambasada si au lucrat la negru", deci trebuie sa renunt la cei 90$ indemnizatie de sotie.... Si ar trebui sa dau declaratie pe propria raspundere cand parasesc si cand ma intorc in ambasada, inclusiv amenintandu-ma "ca imi va parea rau pentru faptul ca i-am spus ce ma deranjeaza in fata, si nu pe la spate, care este practica generala in aceasta ambasada (cu toate ca sunt convinsa ca nu e un caz singular).
Si ca o alta "barfa" din neagra Nigerie (si la propriu si la figurat), masina marca ... alba pe care a primit-o ambasada sponsorizare de la domnul Y in perioada in care ati fost dumneavoastra Ambasador aici, a disparut in harmatan. Ambasadorul si administratorul spun ca domnul Y si-ar fi retras donatia si a luat-o inapoi, domnul Y ne-a comunicat aseara ca nici nu se pune problema de asa ceva, el nu a luat nimic inapoi si masina ar fi trebuit sa fie in ambasada.
Poate parea un mail de refulare, dar trebuie sa recunosc ca imi dau seama ca am trait in puf pana acum si am fost o rasfatata pentru ca nu am avut contact cu astfel de oameni.
Imi lipseste diplomatia de multe ori si o recunosc, dar sunt probabil, fara lipsa de modestie, cea mai sincera persoana de aici si refuz sa ma conformez sa ma schimbe niste oameni care sunt modelul perfect a ceea ce nu ar trebui sa ajung in viata ca si om.
Am deviat intentionat de la subiect, pentru a va spune ca, avand in vedere situatia si oamenii care lucreaza in cadrul institutiei unde sunteti si dumneavoastra angajat, sunteti cu atat mai mult de apreciat si am si mai multe multumiri pentru interesul manifestat fata de situatia mea. Vreau sa muncesc si acest lucru nu mi se pare de condamnat intr-o tara in care preferam sa stam cu mana intinsa "sa ne dea statul".
Nu am fost niciodata mai multumita ca acum de statutul meu de persoana privata care nu munceste pentru statul roman (dar care "inseala statul cu 90$ necuveniti").
Cu sinceritate si respect,
Andreea.
Subscribe to:
Posts (Atom)
