To whom it may concern... - scrisoare inchisa

Buna ziua Domnule X,

Am vorbit cu domnul Y si a ramas ca vom incepe colaborarea de la 1 August, cand ne vom intoarce noi din concediul din tara.
Momentan eu o ajut pe doamna Z, unde m-am apucat de audit si o simt ca o datorie morala sa si termin treaba de care m-am apucat, de aceea am decis sa aman pana in August.
Va multumesc tare mult pentru interes si pentru sprijinul moral acordat, atat mie cat si sotului meu. Pentru mine conteaza foarte mult, cu atat mai mult cu cat in ziua de azi nimeni nu mai face nimic doar din bunavointa, fara nici un interes de orice natura.

Despre ambasada, ce sa va zic... Eu sunt singura persoana neutra de acolo, avand in vedere ca nu sunt angajat MAE si probabil din lipsa de activitate la o anumita varsta, se considera ca sunt un factor deranjant. :-)
Cu toate ca momentan am fost in perioada de proba la Z si trebuia sa mi se faca angajarea dupa ce veneam cu actele de acasa in vara, domnul Valeriu Barbulescu, ministru consilier (seful de misiune la momentul acesta, deoarece domnul Ambasador este in concediu), care la venerabila varsta de 72 de ani (sa-l tina Dumnezeu sanatos in Romania) a hotarat ca Nigeria e o tara minunata pentru o vacanta prelungita si platita din banii bugetarilor (sunt rea, stiu, si imi asum ce declar, pentru ca acesta este un mail privat si nu unul oficial) a refuzat sa semneze statul de plata pentru personalul ambasadei, pentru ca figuram si eu in el ca sotie de diplomat, si nu i s-a parut normal sa iau 90 $ pentru zilele de cand am inceput sa ma duc la Z, pentru care STIE dumnealui in mod sigur ca eu sunt platita, cu toate ca eu nu figurez in nici un act din cadrul companiei, ceea ce i-am si demonstrat. Bineinteles, cu apropo-uri ca si "alte persoane au profitat de pe urma ambasadei si au avut pana si nepoti care au locuit in ambasada si au lucrat la negru", deci trebuie sa renunt la cei 90$ indemnizatie de sotie.... Si ar trebui sa dau declaratie pe propria raspundere cand parasesc si cand ma intorc in ambasada, inclusiv amenintandu-ma "ca imi va parea rau pentru faptul ca i-am spus ce ma deranjeaza in fata, si nu pe la spate, care este practica generala in aceasta ambasada (cu toate ca sunt convinsa ca nu e un caz singular).

Si ca o alta "barfa" din neagra Nigerie (si la propriu si la figurat), masina marca ... alba pe care a primit-o ambasada sponsorizare de la domnul Y in perioada in care ati fost dumneavoastra Ambasador aici, a disparut in harmatan. Ambasadorul si administratorul spun ca domnul Y si-ar fi retras donatia si a luat-o inapoi, domnul Y ne-a comunicat aseara ca nici nu se pune problema de asa ceva, el nu a luat nimic inapoi si masina ar fi trebuit sa fie in ambasada.

Poate parea un mail de refulare, dar trebuie sa recunosc ca imi dau seama ca am trait in puf pana acum si am fost o rasfatata pentru ca nu am avut contact cu astfel de oameni.
Imi lipseste diplomatia de multe ori si o recunosc, dar sunt probabil, fara lipsa de modestie, cea mai sincera persoana de aici si refuz sa ma conformez sa ma schimbe niste oameni care sunt modelul perfect a ceea ce nu ar trebui sa ajung in viata ca si om.

Am deviat intentionat de la subiect, pentru a va spune ca, avand in vedere situatia si oamenii care lucreaza in cadrul institutiei unde sunteti si dumneavoastra angajat, sunteti cu atat mai mult de apreciat si am si mai multe multumiri pentru interesul manifestat fata de situatia mea. Vreau sa muncesc si acest lucru nu mi se pare de condamnat intr-o tara in care preferam sa stam cu mana intinsa "sa ne dea statul".
Nu am fost niciodata mai multumita ca acum de statutul meu de persoana privata care nu munceste pentru statul roman (dar care "inseala statul cu 90$ necuveniti").

Cu sinceritate si respect,
Andreea.